4739040469.8dd5717.c66039f11f404fb1ad9b77c1a7c3ee73

O noapte furtunoasă

Din nou s-au decis să-mi turtească pervazul
stropii de ploaie ce cad în rafale.
E tăcere şi-n spatele casei, izlazul
se acoperă-ncet cu petale.

Tăcere e-n casă şi linişte-n sobă.

Lemnele nu mai trosnesc din falange.
În vene-mi se-aud ritmuri sfinte de tobă
ce-mping sânge sacru ca Gange.

Nu sunt becuri. Cu paşi mici (obloanele trase)
doar luna-mi indică pe unde mă duc,
și pipăi doar umbre cu glugi de mătase
și calc pe parchetul din nuc.

Cu un refren obsesiv pus în ritm sincopat
ceasul vechi îmi vorbeşte retoric
iar eu, absorbit, îi ascult ne-ncetat
limbajul în stil alegoric.

Minutarul şi-orarul au devenit unul
şi se opresc să vorbească de rău
secundarul.

Sărmanul, cum aleargă nebunul
şi-mi ticăie numele tău.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *